O deținută condamnată la moarte în SUA supraviețuiește unei tentative de execuție după două injecții letale

Christa Pike, deținuta condamnată la moarte în Tennessee, a fost transportată la spital după ce o tentativă de a o executa prin două injecții letale a eșuat, potrivit avocatului său.

Echipa sa juridică a depus o cerere de urgenţă pentru oprirea execuţiei, chiar în timp ce aceasta avea loc, afirmând: „Doamna Pike şi-a pierdut cunoştinţa, dar încă are puls şi poate fi auzită sforăind.”

Unul dintre avocaţii săi a declarat pentru BBC că Pike, în vârstă de 50 de ani, primeşte acum „asistenţă medicală pentru salvarea vieţii” la spital, după ce i-au fost administrate două seringi cu pentobarbital.

Pike a fost condamnată la moarte în 1996 pentru uciderea lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani. Execuția sa a fost subiectul unei bătălii juridice de ultim moment.

În cele din urmă, Curtea Supremă a SUA a permis ca execuţia prin injecţie letală să continue.

Pike avea 18 ani când ea și iubitul ei de atunci, Tadaryl Shipp, au bătut-o, torturat-o și ucis-o pe Slemmer, în vârstă de 19 ani, pe care o întâlniseră într-o tabără de pregătire profesională pentru adolescenți cu probleme.

Mama lui Slemmer, May Martinez, s-a numărat printre cei care doreau ca execuția să aibă loc. După evenimentele de miercuri seară, ea a declarat pentru NBC News: „A fost haos”.

Tentativa de execuție a avut loc la penitenciarul de maximă securitate Riverbend din Nashville, în jurul orei 20:00, ora locală (04:00 joi dimineața, ora României).

Lui Pike i-au fost administrate două doze de pentobarbital, iar perdeaua din sala martorilor a fost trasă de două ori, a relatat agenția de presă AP.

La un moment dat, reprezentanților presei li s-a cerut să părăsească sala, a precizat agenția.

AP a adăugat că protocolul de execuție din Tennessee prevede un al doilea set de seringi cu substanța letală în cazul în care persoana executată nu moare după primul set. Însă protocolul nu precizează ce se întâmplă dacă persoana este încă în viață după al doilea set.

Potrivit unei declaraţii citate de presa americană, guvernatorul statului Tennessee, Bill Lee, a anunţat că a cerut „o analiză cuprinzătoare, realizată de o parte terţă, pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat”. El a precizat că ultima execuţie programată pentru acest an nu va mai avea loc aşa cum era planificat.

Tentativa de execuţie a lui Pike nu a fost prima din Tennessee din anul 2026 care nu a avut loc conform planului. Execuția lui Tony Carruthers, condamnat pentru răpirea și uciderea a trei persoane în 1994, a fost amânată în mai după ce personalul nu a reușit să găsească o venă pentru administrarea substanței letale.

Echipa juridică a lui Pike a declarat într-un comunicat transmis ziarului The Tennessean: „În această seară, statul Tennessee a eșuat din nou în a efectua o execuție legală.”

„Nu ne face plăcere că am avut dreptate, dar îngrijorările exprimate de doamna Pike s-au dovedit a fi întemeiate: dificultăți de acces la vene, vene deteriorate, pentobarbital degradat, lipsa îngrijirii medicale de urgență atunci când lucrurile merg inevitabil prost, toate în cadrul unui protocol care rămâne învăluit în secret.”

Avocații lui Pike au depus o moțiune de urgență pentru suspendarea execuției și acordarea de îngrijiri medicale după ce procedura de injectare letală ar fi eşuat.

Judecătorul districtual Clifton L. Corker a emis o decizie în care a remarcat că „personalul medical a început să acorde îngrijirile solicitate în cerere”.

Departamentul de Corecție din Tennessee a declarat că își susține toate acțiunile întreprinse în timpul tentativei de execuție.

„Departamentul de Corecție din Tennessee a urmat fiecare etapă a protocolului legal de execuţie al statului, aflat în vigoare şi aprobat de Biroul Procurorului General”, a declarat purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Dorinda Carter, pentru ziarul The Tennessean.

„Substanţa utilizată pentru injecţia letală prevăzută în protocol şi-a dovedit în mod constant eficienţa, iar protocolul nu permite proceduri suplimentare dincolo de cele care au fost aplicate în această seară. Christa Pike a fost transportată la o unitate medicală din afara penitenciarului”, a spus ea.

Dr. Joel Zivot, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Emory, care a declarat pentru BBC că a fost angajat de echipa juridică a lui Pike ca expert medical, a spus că aceasta probabil nu a atins niciodată un nivel suficient de pentobarbital în sânge pentru a provoca apnee și insuficiență cardiovasculară în timpul tentativei de execuție.

„Este foarte posibil ca întârzierea începerii resuscitării să îi fi provocat o leziune cerebrală”, a spus Zivot într-un e-mail.

Tentativa de pedeapsă capitală a avut loc după ce mai multe contestații juridice de ultim moment formulate de avocații lui Pike au eșuat.

Curtea Supremă a SUA a blocat două demersuri separate menite să oprească execuţia prin injecţie letală.

Miercuri, Curtea Supremă a SUA a anulat suspendarea execuţiei dispusă mai devreme în aceeaşi zi de o instanţă inferioară, care acordase o amânare, argumentând că are nevoie de mai mult timp pentru a analiza argumentele prezentate în cazul lui Pike.

Decizia a urmat respingerii anterioare de către Curtea Supremă a unui apel formulat de avocații lui Pike, care au susținut că juriul nu a avut ocazia să ia în considerare dovezi atenuante privind istoricul documentat al abuzurilor sexuale suferite de Pike în copilărie înainte de a o condamna la moarte în 1996.

Apărarea a afirmat că, timp de ani de zile, statul Tennessee a susținut în instanță că ea a mințit în legătură cu abuzurile sexuale suferite în copilărie.

Însă, la o audiere recentă privind metoda sa de execuție, statul a declarat că nu contestă faptul că aceasta a fost victima abuzurilor sexuale și a violului.

Guvernatorul statului Tennessee a respins săptămâna aceasta cererea de comutare a pedepsei lui Pike, singura femeie aflată pe culoarul morții din stat.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.