A șaptea zi de confruntări violente dintre protestatarii albanezi și poliție

Protestatarii din Albania s-au confruntat cu forțele de ordine în cea de-a șaptea zi consecutivă de ciocniri violente.

Protestatarii, mulți dintre ei elevi de liceu și studenți, încearcă să îl înlăture de la putere pe premierul Edi Rama, aflat sub presiune. Potrivit datelor oficiale, până la violențele de luni au fost rănite 295 de persoane, dintre care 186 sunt polițiști.

„În momentul în care statul negociază cu așa ceva", le-a spus Rama unor șefi de poliție cu expresii grave, ținând o piatră aruncată asupra forțelor de ordine duminică, „statul a căzut”.

O secție de poliție și mai multe clădiri guvernamentale din Tirana au fost atacate în timpul protestelor, alimentate de cereri pentru îmbunătățirea condițiilor din universități, nemulțumiri legate de corupție și apeluri pentru demisia lui Rama.

Printre protestatari se aflau „tinere și tineri radicalizați de forțe obscure din Europa și din Statele Unite”, a declarat Rama. „Albania a devenit una dintre țintele unui atac bine coordonat.”

În lumina puternică a soarelui de octombrie, în Parcul Rinia, cunoscut și ca Parcul Tineretului, am văzut oameni scoțând pietre cubice din pavaj - precum cea arătată de premier - pentru a le folosi drept muniție în confruntările cu poliția care aveau să urmeze. Nu au avut mult de așteptat.

Un convoi de vehicule ale poliției a înaintat pe un bulevard larg, având în frunte un camion blindat care lansa jeturi de apă și grenade cu gaz lacrimogen asupra protestatarilor care fugeau.

Echipe ale forțelor de ordine au urmărit prin parc mulțimea alcătuită în principal din studenți. Protestatarii s-au refugiat într-o cafenea, unde până și chelnerii aveau ochii iritați de gazele lacrimogene.

Sub copaci, voluntari îmbrăcați în veste galbene reflectorizante au continuat să îi ajute pe cei afectați de gaze. Am văzut un tânăr care îi reproșa ceva unui polițist, iar acesta i-a pulverizat spray cu piper direct în față, de la mică distanță.

„Acțiunile poliției sunt adesea haotice și stupide”, a declarat pentru BBC avocatul pentru drepturile omului Gentian Sejrani. El oferă asistență juridică pentru peste 100 de persoane arestate în urma protestelor.

„În instanță, poliția prezintă rareori dovezi”, a spus el. Printre clienții săi se numără un bărbat care, potrivit avocatului, a fost arestat în timp ce se îndrepta spre o stație de autobuz, fără nicio legătură cu protestele.

„Cei care aruncă efectiv obiecte în polițiști sunt rareori prinși, pentru că ei aleargă cel mai repede”, a spus Sejrani.

Polițiștii par la fel de furioși din cauza violențelor îndreptate împotriva colegilor lor pe cât sunt protestatarii de nemulțumiți de metodele coercitive folosite de forțele de ordine. Rezultatul este haos.

În fața cafenelei din parc, după ce gazele s-au risipit, activista Sidorela Vatnikaj, în vârstă de 27 de ani și studentă la masterat, își descrie o zi obișnuită. Într-o mișcare fără lideri, ea se numără printre cele mai experimentate participante, având opt ani de implicare în prima linie a protestelor antiguvernamentale.

„Dimineața, încerci să coordonezi toate grupurile: unde se află și unde are loc protestul. Dacă este nevoie de avocați, de truse de prim ajutor sau de orice alt tip de echipament. Și trebuie, de asemenea, să te asiguri că toți prietenii și membrii familiei tale care participă la protest sunt bine.”

Ziua și-o petrece mergând de la un protest la altul, în cea mai mare parte a timpului, fugind de poliție, a spus ea.

Ea spune că este deranjată de violențele îndreptate împotriva autorităților de unii dintre colegii săi protestatari, însă învinuiește poliția pentru declanșarea și escaladarea acestora.

„Când văd oameni aruncând cu pietre în polițiști, le înțeleg furia. Nu îi judec. Nu mă bucură acest lucru, dar nu au altă cale de a fi ascultați”, a spus Vatnikaj.

„Ei vin din familii ai căror membri nu au avut altă opțiune decât să părăsească țara - un milion de oameni au făcut acest lucru în ultimul deceniu. Nu doar că au fost furați, ci au fost intimidați, ignorați, iar acum au fost și bătuți.”

În weekend, premierul a întrebat retoric ce s-ar întâmpla dacă și-ar da demisia.

„Avem nevoie de un guvern tehnocrat pentru un an, care să pregătească țara pentru alegeri libere și democratice”, răspunde Vatnikaj. Ea l-a acuzat pe Rama că a fraudat alegerile anterioare și că acționează în înțelegere cu investitori străini bogați și grupări de crimă organizată.

Tinerii din Albania se simt încurajați de protestatarii din Generația Z din alte părți ale lumii, a spus Vatnikaj.

„Am văzut generația mamei și a tatălui meu muncind toată viața și visând la o societate democratică în care să poată trăi cu demnitate. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată”, a spus ea.

Rama se află la putere de 13 ani și este una dintre figurile dominante ale politicii albaneze de la începutul acestui secol. El a promis aderarea la Uniunea Europeană până în 2030 și a declarat că este singurul care poate realiza acest obiectiv.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Viorica Toma.