Cancerul la copii: simptomele pe care părinții le pot trece cu vederea

Sursă imagine, Arhiva familiei
- Autor, Camilla Horrox
- Rol, Reporter de sănătate
- Data publicării
- Timp de lectură: 5 min
Deși este rar, cancerul este principala cauză de deces prin boală în rândul copiilor sub 15 ani în Regatul Unit. Cu toate acestea, mai puțin de o treime dintre părinți spun că se simt încrezători că ar putea recunoaște simptomele.
Potrivit Cancer Research UK, aproximativ 1.900 de copii cu vârste între 0 și 14 ani sunt diagnosticați cu cancer în fiecare an.
Amelia Carroll, în vârstă de 13 ani, aflată acum în remisie, a fost diagnosticată anul trecut cu leucemie mieloidă acută (AML).
Mama ei, Gemma, își amintește că primele simptome au fost ușor de trecut cu vederea.
„Era mereu obosită”, spune ea. „Și rămânea fără suflare după un efort fizic moderat, dar am pus ambele lucruri pe seama lipsei de condiție fizică și a oboselii de după școală.”
Abia când Amelia a început să aibă vânătăi, Gemma și-a dat seama că ceva nu era în regulă. În decurs de doar 10 zile, Amelia a fost diagnosticată cu leucemie.
La ce simptome trebuie să fiți atenți?
Prof. Bob Phillips, oncolog pediatru, spune că este esențial ca părinții să fie atenți la combinații de simptome care persistă, se agravează sau devin tot mai evidente.
Luați în considerare consultarea unui medic dacă observați:
- oboseală extremă
- paloare accentuată
- vânătăi apărute fără o cauză evidentă
- umflături sau formațiuni care cresc în dimensiune, nu dispar și continuă să se mărească în timp
Cancerul la copii evoluează mult mai rapid decât la adulți, în principal deoarece copiii sunt în creștere.
Experți precum Phillips, de la CCLG: The Children & Young People's Cancer Association, îi îndeamnă pe oameni să acorde atenție unei campanii (din Regatul Unit) care urmărește să crească gradul de conștientizare și să accelereze diagnosticarea cancerului la copii.
Aceasta include o „regulă de trei” pentru profesioniștii din domeniul sănătății: dacă un copil prezintă trei simptome persistente, a consultat medicul de trei ori sau are simptome inexplicabile de trei săptămâni, ar trebui luată în considerare trimiterea către investigații de specialitate.
Totuși, este important de menționat că ratele de supraviețuire au crescut semnificativ din anii '70. În prezent, opt din zece copii diagnosticați cu cancer supraviețuiesc cel puțin cinci ani, iar mulți dintre ei trăiesc mult mai mult după diagnostic.
Potrivit Registrului Național de Onco-Hematologie Pediatrică (RNOHP), aproximativ 400 de copii și adolescenți sunt diagnosticați și tratați pentru cancer în fiecare an în România.
Cea mai recentă analiză națională privind supraviețuirea a constatat o rată generală de supraviețuire la cinci ani de 73% în cazul copiilor cu vârste între 0 și 14 ani și de 69% în cazul adolescenților cu vârste între 15 și 19 ani diagnosticați cu cancer în România.
Pentru Amelia, experiența cu cancerul a început cu o singură vânătaie roșie apărută din senin, spune Gemma.
Trei zile mai târziu, avea vânătăi dureroase și proeminente pe ambele tibii.
„Am mers la optician pentru un control de rutină, iar acolo au observat câteva vase de sânge sparte, dar nu știau care era cauza”, adaugă ea.
În decurs de 10 zile, medicii au stabilit diagnosticul și au confirmat ce tip de leucemie avea Amelia. Aceasta a fost apoi internată pentru a începe tratamentul.

Sursă imagine, Arhiva familiei
„În ziua în care medicii au confirmat ce avea, ne-am așezat și mi-a spus: «Am cancer?», iar eu i-am răspuns că da. M-a întrebat dacă va muri.”
„I-am spus că nu, vor face tot ceea ce pot pentru ea, că medicii au un plan de tratament și că acesta va include tot ce e posibil pentru a învinge cancerul.”
Amelia se află în prezent în remisie. Ea face analize de măduvă osoasă și de sânge o dată la trei luni și s-a întors la școală.
Phillips spune că rata de supraviețuire în cazul cancerului la copii în Regatul Unit depășește 80%, însă un diagnostic stabilit mai rapid ar putea permite tratamente mai puțin intensive.
„Moștenirea lui este creșterea gradului de conștientizare”
La nivelul Regatului Unit, aproximativ jumătate dintre copiii diagnosticați cu cancer primesc diagnosticul în decurs de două săptămâni de la prezentarea la medic, spune el.
„Este destul de rapid, dar ne dorim ca și cealaltă jumătate să nu mai aștepte 16, 18, 20 sau chiar 25 de săptămâni de la apariția primelor simptome până la stabilirea diagnosticului.”
Datele Cancer Research UK arată că, în fiecare an, sunt diagnosticate peste 400.000 de noi cazuri de cancer în Regatul Unit. Potrivit British Medical Journal (BMJ), doar 54% dintre pacienți primesc un diagnostic în intervalul-țintă de 28 de zile stabilit de NHS.
În plus, aproximativ 2.300 de adolescenți și tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt diagnosticați anual cu cancer.

Sursă imagine, Arhiva familiei
Lynsey Swinscoe este mama lui Jake, care a murit de cancer de țesuturi moi la vârsta de 13 ani. Jake a fost diagnosticat în iulie 2023 cu rabdomiosarcom alveolar cu fuziune pozitivă, în stadiul III.
Înainte de diagnostic, simptomele sale inițiale, precum nasul înfundat și ochii care lăcrimau, au fost puse pe seama unei rinite alergice, iar faptul că adormea după școală a fost considerat doar un semn de oboseală la sfârșitul trimestrului.
„Abia când a început să i se umfle zona de la baza nasului ne-am gândit că trebuie să-l ducem la medicul de familie”, spune Lynsey.
„Dar, în acel moment, nu credeam cu adevărat că oboseala și simptomele de rinită alergică aveau legătură între ele.”
O masă tumorală a fost descoperită în nasul și cavitatea nazală a lui Jake și a fost diagnosticat cu sarcom de țesuturi moi. El a urmat nouă runde de chimioterapie și radioterapie cu fascicul de protoni.
După ce a suferit crize convulsive și s-a simțit foarte rău din cauza chimioterapiei, Jake a ales în cele din urmă să nu mai continue tratamentul.

Sursă imagine, Family handout
Jake s-a stins liniștit acasă, pe 26 aprilie 2024, cu doar două săptămâni înainte de a împlini 14 ani.
„Cred că, în cazul lui Jake, principalul lucru a fost că nu se temea de moarte. Am avut multe discuții despre moarte și despre cum ar putea fi să mori, iar singurul lucru care îl îngrijora într-o oarecare măsură era: «Oare oamenii își vor aminti de mine? Oare toată lumea va uita cine sunt?»"
„De aceea fac acest lucru, ca să mă asigur că oamenii știu cine a fost Jake, că știu că era extraordinar. Iar odată cu asta vine și creșterea gradului de conștientizare, iar asta cred că reprezintă moștenirea lui.”
Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.
Editat de Viorica Toma.




