Care e cea mai mare adâncime a Pământului la care a ajuns un om vreodată?

S-au realizat multe filme, cărți și programe de televiziune despre ceea ce s-ar putea afla în centrul planetei noastre.

De la lumi subterane populate de creaturi preistorice până la civilizații umane alternative, poveștile sunt fascinante și terifiante în egală măsură.

Dar știm, de fapt, multe lucruri despre ceea ce se află sub picioarele noastre, în ciuda faptului că nu am ajuns până în centrul Pământului - iar realitatea este foarte diferită.

Deci, la ce adâncime am reușit să ajungem? Și de unde știm ce se află dedesubt, acolo?

Straturile Pământului

În mare, Pământul are patru straturi.

Fiecare dintre aceste straturi este diferit, potrivit prof. Ana Ferreira, seismolog la University College London.

„Există scoarța, care este acest strat subțire, foarte fragil și sfărâmicios, pe care trăim cu toții", a declarat ea în cadrul emisiunii The Infinite Monkey Cage, la BBC Radio 4.

Scoarța Pământului este mai subțire sub ocean, dar poate atinge o grosime de până la 70 de kilometri sub zonele continentale.

Sub aceasta se află mantaua - cu o grosime de aproximativ 3.000 de kilometri și compusă dintr-o rocă numită magmă, care pare a avea o stare solidă, pe parcursul unei unități de timp cum ar fi viața umană.

„Dar dacă ne uităm peste milioane de ani, de fapt aceasta curge”, a spus Ferreira.

Apoi există nucleul exterior, alcătuit majoritar din fier și nichel lichid, care generează câmpul magnetic al Pământului.

Nucleul interior este alcătuit din fier solid și nichel și este cea mai fierbinte parte a Pământului, atingând temperaturi de până la 5.500 de grade Celsius.

Mergând la mare adâncime

Punctul cel mai adânc al scoarței la care a ajuns vreodată o persoană este mina de aur Mponeng din Africa de Sud, la aproximativ 75 de kilometri sud-vest de Johannesburg. Aceasta ajunge până la 4 kilometri sub suprafață.

Dar, deși un om nu a ajuns la o adâncime mai mare, s-au folosit burghie pentru a merge și mai departe.

Cea mai adâncă gaură făcută de om este gaura de foraj de la Kola, care a fost săpată de sovietici în nordul Rusiei. Aici, munca a fost finalizată în 1992, după aproape 20 de ani. Gaura ajunge la 12,2 kilometri sub pământ.

Această adâncime este echivalentă cu suprapunerea a 27 de Empire State Buildings din New York, una peste cealaltă. Dar, chiar și așa, nu reprezintă decât o treime din grosimea scoarței terestre.

Săpatul adânc în scoarța terestră a Pământului este foarte dificil din mai multe motive.

Cu cât mergi mai adânc în Pământ, cu atât este mai fierbinte.

Rata cu care se încălzește se numește gradient geotermal, iar media pentru scoarța continentală este un adaos de 25-32 de grade Celsius pe kilometru, potrivit prof. Chris Jackson, un om de știință care studiază Pământul.

Presiunea imensă din adâncul Pământului reprezintă o altă provocare.

Contracararea acestei presiuni pentru a menține o gaură deschisă în pământ este „un lucru incredibil de dificil de făcut”, a declarat Jackson.

Scanarea Pământului

Deci, dacă nu putem ajunge prea adânc sub suprafață, cum putem studia restul interiorului Pământului?

Răspunsul este fascinant - cu ajutorul undelor seismice.

Acestea sunt vibrații generate de cutremure care traversează Pământul.

Ele capătă proprietăți diferite pe măsură ce trec prin materiale diverse, lucru care poate fi măsurat de seismometre.

„Realizăm o mulțime de analize avansate ale datelor, și facem și modelare, pentru a converti apoi aceste înregistrări în imagini ale interiorului Pământului”, a declarat Ferreira.

Jackson a descris imaginile ca fiind un fel de „scanări CT ale Pământului”.

Ambii experți au fost de acord că studiul straturilor Pământului ne poate ajuta să înțelegem o mulțime de lucruri despre lumea noastră - cum ar fi procesele care rezultă în cutremure, vulcani și în formarea munților.

„În cele din urmă, trebuie să înțelegi cum funcționează mantaua”, a declarat Ferreira.

Aceste cunoștințe ar putea avea aplicații în lanț. De exemplu, ar putea să ne ajute să înțelegem potențialul energiei geotermale - o formă de energie regenerabilă care utilizează căldura din interiorul Pământului.

Ferreira a mai spus că acest domeniu de cercetare presupune uneori mai multă explorare. Ne-ar putea ajuta să înțelegem modul în care Pământul a evoluat de-a lungul timpului și poate chiar să transpunem acest lucru în lumi mai îndepărtate.

„Putem folosi apoi aceste cunoștințe pentru a înțelege cum funcționează alte planete?”, a întrebat ea.

Bazat pe un episod din The Infinite Monkey Cage, BBC Radio 4.

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.