Spania și China își consolidează legăturile, spre nemulțumirea Europei

Festivalul La Mercè din Barcelona a oferit anul acesta un exemplu neașteptat al unei Europe aflate în schimbare.

Dragoni chinezești au defilat pe străzile orașului alături de artiștii tradiționali catalani, după ce Shanghai a devenit prima metropolă asiatică desemnată orașul de onoare al festivalului.

Pentru viceprimarul din Shanghai, Lu Shan, sărbătoarea a ilustrat legăturile dintre două culturi distincte. De asemenea, a evidențiat o realitate politică mai amplă: Spania și China se apropie într-un moment în care mare parte din Europa rămâne precaută față de Beijing.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez s-a întâlnit în repetate rânduri cu președintele Xi Jinping în ultimii ani și a pledat pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Uniunea Europeană și China, în special pe fondul erodării încrederii în Statele Unite în timpul președinției lui Donald Trump.

Această abordare a stârnit nemulțumirea unor parteneri europeni, care privesc tot mai mult China atât ca pe un rival strategic, cât și ca pe o potențială amenințare la adresa securității.

În privat, criticii se întreabă dacă atitudinea deschisă a Spaniei față de investițiile chineze riscă să submineze poziția economică comună a Uniunii Europene.

Spania nu este singura care adoptă această abordare. În Europa, unele guverne își reexaminează vechile convingeri pe fondul incertitudinii geopolitice cu care se confruntă.

Îngrijorările legate de fiabilitatea Statelor Unite în materie de comerț, apărare și politică externă au determinat unele țări să caute parteneriate pe care le consideră favorabile intereselor lor naționale, chiar și atunci când aceste alegeri generează tensiuni în cadrul UE și al NATO.

Spania, acuzată că își urmărește propriile interese

China este subiectul care evidențiază cel mai clar aceste diferențe de opinie. Germania și Franța au susținut o abordare europeană mai fermă, menită să protejeze industriile UE de concurența chineză puternic subvenționată și să reducă dezechilibrele comerciale tot mai mari.

Guvernele europene privesc, de asemenea, cu îngrijorare relația strânsă a Beijingului cu Rusia, mai ales de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

În acest context, Spania este acuzată că își prioritizează propriile interese în detrimentul solidarității europene.

Victor Cortizo, un avocat specializat în relațiile dintre China și Spania, consideră că poziția Madridului reflectă o abordare pragmatică.

În cele din urmă, afirmă el, țările caută parteneriate care le servesc interesele economice și de securitate, chiar dacă acest lucru presupune o distanțare de poziția aliaților.

El se află în apropierea capătului rutei feroviare de marfă de 13.000 de kilometri, cea mai lungă din lume, care leagă Madridul de orașul chinez Yiwu. Potrivit lui Cortizo, legăturile economice în plină dezvoltare dintre cele două țări demonstrează caracterul pragmatic al acestei strategii.

Investițiile chineze sunt în creștere

Investițiile chineze în Spania au înregistrat o creștere puternică, mai ales în sectoare legate de vehicule electrice, baterii și producție avansată.

Potrivit ICEX, agenția spaniolă pentru promovarea comerțului, companiile chineze investesc masiv în fabrici de baterii și în unități de producție a vehiculelor. Cortizo consideră că Spania ar putea deveni una dintre destinațiile de investiții preferate ale Chinei în Europa.

Deși Statele Unite rămân cel mai mare investitor străin în Spania, investițiile americane au scăzut, în timp ce capitalul chinez devine din ce în ce mai important.

Și opinia publică s-a schimbat. Sondajele sugerează că spaniolii au acum o opinie mai favorabilă despre China decât despre Statele Unite: 54% dintre spanioli au declarat că au o părere favorabilă despre China, comparativ cu 30% pentru Statele Unite.

O parte a acestei schimbări se explică prin nemulțumirea provocată de politicile lui Trump. Tarifele vamale, presiunile economice și disputele privind cheltuielile de apărare au afectat percepțiile despre SUA. În schimb, unele companii spaniole consideră China un partener comercial previzibil.

Investițiile chineze au produs și beneficii concrete. Decizia companiei Chery de a-și stabili primul centru european de producție în Spania a contribuit la relansarea mărcii spaniole de automobile Ebro. Alte proiecte majore sunt deja în desfășurare, inclusiv investiții ale producătorului de baterii CATL și ale companiei Hithium, specializată în stocarea energiei.

Aceste evoluții au stârnit îngrijorare în alte părți ale Europei. Criticii susțin că firmele chineze își stabilesc operațiuni de producție în interiorul UE, în parte pentru a evita tarifele impuse importurilor de vehicule electrice din China. Ei se tem că sectoarele strategice ar putea deveni din ce în ce mai dependente de Beijing.

Miguel Otero, analist pe probleme legate de China la Institutul Regal Elcano din Madrid, respinge afirmațiile potrivit cărora Spania ar adopta o abordare neobișnuită. El subliniază că state precum Franța, Germania și Italia mențin relații strânse cu China. Mai degrabă decât să devină dependentă de Beijing, Spania încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale într-un moment în care încrederea în alianțele tradiționale s-a diminuat.

Aspectele economice reprezintă doar o parte a dezbaterii. Preocupările legate de securitate au generat, de asemenea, controverse.

Guvernul condus de Sánchez a dezvoltat relații cu firme chineze, chiar și în situațiile în care aliații și-au exprimat îngrijorarea.

Producătorul chinez de turbine eoliene Ming Yang a atras atenția în unele părți ale Europei din cauza unor preocupări legate de securitate. Între timp, Spania a fost criticată după ce a acordat companiei de telecomunicații Huawei un contract privind gestionarea unor date sensibile rezultate din interceptări judiciare. Madridul a negat în mod constant existența oricărui risc de securitate.

Apariția unor noi alianțe

Eforturile Spaniei de a menține un echilibru fac parte dintr-o tendință mai amplă observată la nivel european.

Finlanda are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia. După invazia pe scară largă a Ucrainei, țara a renunțat la decenii de nealiniere militară și a aderat la NATO. Totuși, îndoielile cu privire la faptul că Statele Unite ar veni întotdeauna în ajutorul alianței au determinat Finlanda să își consolideze legăturile de apărare cu Israelul.

Finlanda a achiziționat sisteme israeliene avansate, inclusiv tehnologia de apărare antiaeriană David's Sling și rachete antitanc Spike. Aceste decizii au stârnit dezbateri, mai ales în contextul preocupărilor europene legate de acțiunile Israelului în Gaza.

Cu toate acestea, liderii finlandezi susțin că necesitățile de securitate națională trebuie să aibă prioritate într-un mediu tot mai periculos. Finlanda este o țară care consideră că pregătirea militară este o necesitate existențială.

Grecia a ajuns la o concluzie similară. Pe fondul preocupărilor legate de tensiunile cu Turcia, țara vecină, autoritățile din Grecia au semnat un acord important de apărare cu Israelul, care include sisteme avansate de apărare împotriva rachetelor și a dronelor. Deși în Grecia există în continuare o puternică simpatie față de palestinieni, mulți consideră că securitatea națională trebuie să fie pe primul loc.

Grupările informale din interiorul Europei nu sunt o noutate. De-a lungul timpului, țările au cooperat prin intermediul unor alianțe mai restrânse și al unor blocuri regionale bazate pe interese comune. Însă oficialii de la Bruxelles și de la sediul NATO se tem acum că presiunile geopolitice actuale sunt diferite.

Există temeri că o Europă care adoptă numeroase strategii diferite ar putea deveni mai puțin puternică în ansamblu. Cei care susțin o abordare comună argumentează că fragmentarea ar fi în avantajul unor rivali precum Rusia și China, care ar prefera o Europă dezbinată, incapabilă să acționeze în mod unitar.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.