Buretele tău de bucătărie e plin de bacterii - ar trebui să folosești o perie în locul lui?

Îl folosești să cureți farfuria de pe care ai mâncat, dar buretele tău de vase este un mediu umed, plin de firimituri, perfect pentru dezvoltarea bacteriilor. Ar trebui oare să folosești mai degrabă o perie de vase?

Multe specii de bacterii știu cum să reziste în condiții neprielnice. Unele prosperă în adâncimea scoarței terestre, sau în interiorul orificiilor hidrotermale fierbinți, iar altele își fac casa chiar în tundra înghețată. Însă, dacă ar fi să întrebi bacteriile unde ar vrea să-și ducă traiul, pentru majoritatea bureții de vase ar fi în capul listei.

Da, se pare că taman unealta pe care o folosim pentru a ne curăța farfuriile și paharele este plină de microbi. Bureții sunt raiul bacteriilor. Sunt călduți, umezi și plini de resturi de mâncare nutritive cu care microbii pot să-și umple stomacul.

În 2017, Markus Egert, microbiolog la Universitatea Furtwangen din Germania, a publicat date noi privind microbiomul bacterian al bureților de vase uzați. El a descoperit un număr uimitor de 362 de specii de microbi în acești bureți. În unele cazuri, se ajungea la o densitate bacteriană de 54 de miliarde de organisme pe centimetru pătrat.

„Asta este o cantitate foarte mare, este asemănătoare cu numărul de bacterii pe care l-ai găsi într-o mostră de fecale umane”, spune Egert.

Bureții sunt plini de găuri și de buzunare – fiecare oferind o nișă în care să se stabilească o comunitate de microbi.

Lingchong You, biolog sintetic la Universitatea Duke, și echipa sa, au modelat cu ajutorul calculatoarelor mediul complex al unui burete pentru un studiu din 2022. El a descoperit că bureții cu buzunare de varii dimensiuni încurajau dezvoltarea microbilor. Echipa lui a replicat apoi aceste rezultate, crescând diferite tulpini ale bacteriei E.coli în bureții de celuloză.

„Au aflat că, [pentru încurajarea dezvoltării bacteriilor], într-adevăr contează dacă bureții de bucătărie au pori de diverse dimensiuni”, spune Egert. „Asta are sens, deoarece, în cazul microbilor, ai specimene individualiste [precum] bacteriile cărora le place să se dezvolte singure, și apoi ai bacterii cărora le place să aibă companie. În interiorului unui burete, ai atât de multe structuri și nișe, încât toată lumea e fericită.”

Cu siguranță, bureții sunt reședințe bune pentru bacterii. Însă asta nu înseamnă automat că aceste ustensile reprezintă un risc pentru sănătatea noastră. Bacteriile sunt prezente peste tot - pe pielea noastră, pe pământ, în aerul din jurul nostru. Nu toate ne dăunează, și, de fapt, multe dintre ele joacă un rol esențial pentru noi. Întrebarea importantă este, prin urmare, dacă trebuie să ne îngrijorăm în privința bacteriilor din bureții de vase.

În studiul său din 2017, Egert a analizat ADN-ul celor mai des întâlnite specii. Deși nu a fost posibil să identifice exact specia fiecărei bacterii, cinci dintre 10 din speciile cele mai preponderente erau înrudite îndeaproape cu bacterii despre care se știe că provoacă infecții oamenilor cu sisteme imunitare compromise. Măsuri suplimentare de curățare, precum încălzirea bureților la cuptorul cu microunde sau clătirea lor cu apă caldă și săpun, nu prea au ajutat. Deși au eliminat câteva bacterii, ele au permis altor tulpini mult mai rezistente să se dezvolte.

„Ipoteza noastră este că aceste măsuri de curățare ar putea rezulta într-un soi de proces de selecție evolutivă, în cadrul căruia puținii supraviețuitori pot crește din nou în număr mare”, spune Egert. "Dacă faci asta de câteva ori, poate duce la o selecție de bacterii care rezistă mai bine curățării."

Este important să subliniem că niciuna dintre bacteriile descoperite de Egert nu este corelată cu intoxicațiile alimentare sau bolile grave. De fapt, 90% din spitalizările persoanelor cu intoxicații alimentare sunt cauzate de doar cinci patogeni, trei dintre care sunt bacterii – Escherichia coli, Salmonella și Campylobacter. Din fericire, acestea sunt destul de rar întâlnite în bureți.

„N-am găsit decât bacterii care sunt potențial patogenice, deci bacterii care pot prezenta un pericol pentru oamenii cu sisteme imunitare slabe sau pentru persoanele în vârstă, sau pentru copii”, spune Egert. „De obicei, în cazul unei persoane sănătoase, bacteriile dintr-un burete de vase nu sunt periculoase.”

În 2017, Jennifer Quinlan, profesor de siguranță alimentară la Universitatea Prairie View din Statele Unite, și colegii ei au colecționat bureți de vase din 100 de locuințe din Philadelphia. Ea a descoperit că numai între 1-2% dintre acești bureți conțineau bacterii corelate cu intoxicațiile alimentare suferite de oameni. Bureții care le conțineau aveau numai un număr mic de bacterii dăunătoare.

Această constatare a fost susținută și de un studiu din 2022, în cadrul căruia Solveig Langsrud, un om de știință la institutul de cercetare al alimentelor Nofima, a comparat bacteriile găsite în bureții de bucătărie și în perii. Ea a găsit un set asemănător de bacterii inofensive nepatogene în ambele tipuri de ustensile, inclusiv bacteriile Acinetobacter, Chryseobacterium, Enhydrobacter, Enterobacteriaceae și Pseudomonas. Însă, periile conțineau un număr total mai mic de bacterii.

„Majoritatea bacteriilor din bureți nu provoacă boli, doar o să facă buretele să miroasă. O să-l facă neplăcut, cu timpul”, spune Quinlan. „Cu toate acestea, există șansa ca, dacă folosești un burete să ștergi urmele cărnii crude sau sucul de la puiul crud, ai putea aduna niște bacterii patogene acolo.”

Deci, deși bacteriile care cresc în bureții tăi nu prezintă de obicei vreun risc, dacă există contact cu bacterii periculoase precum Salmonella, structura bureților îi face un sălaș ideal pentru dezvoltarea acestui patogen.

Există dovezi privind asta. În studiul lui Langsrud, când cercetătorii au introdus Salmonella în bureții de bucătărie, bacteriile au prosperat, dar când le-au depus în perii, ele au murit. Asta s-a întâmplat deoarece periile, de multe ori, se usucă în mod mai eficient între spălări, ceea ce omoară bacteriile Salmonella, câtă vreme bureții pot rămâne umezi înăuntru dacă sunt folosiți zilnic.

Aceste bacterii, potențial patogene, pot apoi să se transfere de pe buretele tău pe farfurii și ustensile sau pe suprafețe.

Deci, cât de des ar trebui să ne schimbăm bureții de bucătărie? Quinlan susține că, din punct de vedere al igienei, ideal ar fi să-ți schimbi buretele săptămânal, dar există pași pe care îi poți face pentru a-i prelungi cariera.

„Există două modalități simple de a-i spăla. Îi poți pune în mașina de spălat vase la sfârșitul zilei sau îi poți pune la cuptorul cu microunde până ce vezi că ies aburi. Asta va ucide majoritatea patogenilor.”

Desigur, cercetările au arătat că dacă vei curăța bureții cu ajutorul mașinii de spălat vase sau al cuptorului cu microunde asta poate reduce volumul de bacterii și poate fi o metodă mai eficientă decât înmuiatul lor în înălbitor. Dar, după cum a demonstrat studiul lui Egert, asta poate apoi rezulta în supraviețuirea tulpinilor de bacterii mai rezistente astfel încât curățarea lor va deveni mai ineficientă în timp.

Și înmuiatul unui burete în apă fiartă și dezinfectant ucide majoritatea bacteriilor, deși unele pot supraviețui, mai alese cele care dezvoltă biofilme lipicioase protectoare. Dar, s-a descoperit că această metodă este eficientă în a reduce posibilii patogeni, precum Salmonella.

Alte sfaturi includ să nu lași bureții în chiuvetă, astfel încât să se poată usca între utilizări, și stoarcerea umezelii din burete și eliminarea resturilor de alimente. Unii pot lua însă în considerare să folosească o cu totul altă ustensilă pentru a-și curăța vasele.

„Eu nu aș folosi bureții de bucătărie deloc. Chiar nu mi se pare că are sens să folosesc acest produs în bucătărie”, spune Egert. „O perie este mult mai bună deoarece adună mai puține bacterii și se usucă mai repede. E și mai ușor de curățat.”

Articol scris de BBC Future și tradus de Ruxandra Iordache.